Reunirea cauzelor – Este permisă reunirea cauzelor de către poliția judiciară
În acest articol, se analizează rolul organelor de cercetare penală ale Poliției Judiciare în contextul reunirii cauzelor în cadrul urmăririi penale.
Organele de cercetare penală ale Poliției Judiciare, reglementate de art. 2 din Legea nr. 364/2004, sunt constituite din ofițeri și agenți specializați în activități de constatare a infracțiunilor și cercetare penală. Aceștia au competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiuni care nu sunt atribuite, prin lege, organelor de cercetare penală speciale sau procurorului.
Reunirea cauzelor în materie penală presupune conexarea a două sau mai multe cauze distincte, soluționându-se în cadrul aceluiași proces penal, atunci când există o legătură între acestea, cum ar fi identitatea persoanelor, a faptelor sau a probelor. Scopul acestei măsuri este asigurarea bunei administrări a justiției și aflarea adevărului.
Instituția reunirii cauzelor este reglementată de Codul de procedură penală, care stabilește cadrul normativ și organul judiciar competent să decidă asupra acestei măsuri. Este important de menționat că actele procesuale pot fi efectuate doar de persoanele și organele cărora legea le conferă o asemenea atribuție. Astfel, lipsa unei reglementări legale privind competența poate conduce la nulitatea absolută a actelor procesuale. Conform art. 281 alin. (1) lit. b¹) din Codul de procedură penală, încălcarea competenței materiale a organului de urmărire atrage sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește competența de a dispune reunirea cauzelor în cursul urmăririi penale, analiza dispozițiilor Codului de procedură penală și a Ordinului comun al Ministerului Afacerilor Interne nr. 231/2024, în colaborare cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 289/2024, arată că Poliția Judiciară nu are atribuția de a dispune reunirea cauzelor.
Legiuitorul a prevăzut expres competența procurorului de a dispune reunirea cauzelor, conform art. 45 din Codul de procedură penală, care se aplică și în etapa urmăririi penale. De asemenea, conform art. 56 alin. (6), procurorul este responsabil de conducerea și supravegherea activității de urmărire penală.
În concluzie, organul de cercetare penală al Poliției Judiciare nu poate dispune reunirea cauzelor, competența acestuia limitându-se la identificarea situațiilor care justifică reunirea și formularea propunerilor corespunzătoare. Această procedură este reglementată prin Ordinul comun MAI–PÎCCJ nr. 231/289/2024, care stipulează că, în cazul în care Poliția Judiciară consideră necesară reunirea, aceasta trebuie să întocmească un referat înaintat procurorului, fără a avea decizie asupra măsurii.