Condiția de vechime pentru numirea judecătorilor la CCR este constituțională
În Monitorul Oficial, Partea I nr. 460 din 29 mai 2026 a fost publicată Decizia nr. 562/2026 privind excepția de neconstituționalitate cu referire la sintagma „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior” din cuprinsul art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării Decretului Președintelui României nr. 774/2025 privind numirea unui judecător la Curtea Constituțională, respectiv a lui Dacian-Cosmin Dragoș, începând cu data de 13 iulie 2025, până la soluționarea definitivă a cauzei, precum și anularea respectivului decret.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că textul legal ar deveni neconstituțional dacă ar fi interpretat restrictiv, în sensul că învățământul juridic superior ar privi numai activitatea didactică desfășurată într-o facultate de drept, iar activitatea juridică ar acoperi doar anumite profesii juridice clasice. Autorul excepției a arătat că o asemenea interpretare ar exclude în mod nejustificat activitatea de cercetare juridică, consultanța juridică de specialitate ori activitatea desfășurată în elaborarea actelor normative, deși acestea țin de sfera experienței juridice relevante.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior” din cuprinsul art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, cu următorul cuprins: „Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.”
Curtea arată mai întâi că, în mod obișnuit, nu este chemată să se pronunțe asupra unor interpretări pur ipotetice ale legii. Totuși, în această cauză există o particularitate importantă, deoarece textul legal criticat reproduce soluția normativă din Constituție. În consecință, Curtea consideră că trebuie să clarifice sensul constituțional al noțiunilor folosite.
Astfel, Curtea reține că activitatea juridică presupune o activitate practică desfășurată în profesii juridice reglementate de lege sau în funcții care cer licență în drept și pe care legea le recunoaște expres ca vechime în specialitatea studiilor juridice. De asemenea, Curtea arată că învățământul juridic superior nu trebuie înțeles formal, ca activitate desfășurată exclusiv într-o facultate de drept, ci material, adică drept activitate didactică sau de cercetare în domeniul științelor juridice și asupra unor discipline de natură juridică, indiferent de profilul concret al structurii universitare în care aceasta este prestată.
Prin urmare, Curtea exclude lectura îngustă a textului și subliniază că vechimea în învățământul juridic superior se poate cumula cu vechimea în activitatea juridică, dacă perioadele nu se suprapun. În același timp, Curtea precizează că, după stabilirea acestui înțeles constituțional obligatoriu, aplicarea lui la situația concretă rămâne în sarcina instanței de judecată.
Astfel, cu majoritate de voturi, Curtea:– Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate invocată.
Intrare în vigoare: 29 mai 2026